ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIA ȘI INTEGRAREA TUTUROR
Str. SALCETULUI nr. 34, SECTOR 4, BUCUREȘTI
Centrul Arima-Str. General Gheorghe Lupu nr. 20
Tel: 0724.753.221
CUI: 38424119
Prezentare Asociația APEIT,
Viziunea Asociației pentru Educația și Integrarea Tuturor este de a lucra pentru o societate inclusivă care acceptă și respectă toți tinerii și copiii cu diagnostice ca Tulburare de Spectru Autist, Sindrom Down, ADHD, precum și alte diagnostice, și de a le oferi toate mijloacele necesare pentru a-și atinge cel mai înalt potențial! Misiunea este de a oferi o gamă largă de servicii pentru recuperarea și integrarea acestor beneficiari, transformându-le viețile și viețile celor care îi îngrijesc prin servicii pe termen lung și parteneriate de colaborare. În România sunt peste 30.000 de persoane cu dizabilități, iar peste jumătate din aceștia sunt copii. Pe baza credinței fondatorului, mama a doi copii cu autism, că “Fiecare copil este un geniu, depinde doar de noi să descoperim genialitatea”, APEIT a reușit să ajute și să inspire peste 200 de copii și tineri, oferind atât ședințe gratuite de terapie gratuite în parteneriat cu Primăria București, cât și contra-cost, costurile acoperind cheltuielile administrative ale centrului. Diferența pe care APEIT o aduce în acest mediu este că oferă tipuri de terapie multiple și diferite, și acceptă și copii și tineri cu diagnostice mai grele, precum epilepsie și boli genetice, precum și prin faptul că numai în 2022 a angajat 7 tineri cu dizabilități pentru a-i învăța o meserie din fonduri proprii, iar în 2023 încă 5 tineri. Activitatea organizației se desfășoară într-o clădire închiriată din sectorul 4, însă deservește beneficiari din mai multe localități. Oferim următoarele tipuri de terapie:
Terapia Son-Rise, cunoscută și sub numele de Metoda Son-Rise, este o abordare terapeutică dezvoltată de Barry Neil Kaufman și Samahria Lyte Kaufman în anii ’70. Inițial, a fost creată ca o metodă pentru a-i ajuta pe fiul lor, Raun, care suferea de autism, să depășească provocările sale. Această abordare se concentrează pe conexiunea și comunicarea cu copiii care au tulburări din spectrul autismului (TSA), folosind o metodologie centrată pe relație. Câteva dintre principiile cheie includ:
- Acceptare necondiționată: Părinții și terapeuții acceptă pe deplin copilul așa cum este, fără judecată sau așteptări preconcepute.
- Urmarirea interesului copilului: În loc să impună activități specifice, părinții și terapeuții urmăresc interesele și motivațiile copilului, folosind aceste elemente pentru a stimula conexiunea și învățarea.
- Joc și conexiune: Terapia Son-Rise pune accentul pe joc ca formă fundamentală de conexiune și învățare pentru copiii cu TSA. Prin joc, se încurajează comunicarea, interacțiunea socială și dezvoltarea abilităților.
- Mediu controlat și structurat: Se creează un mediu controlat și structurat care oferă suport și siguranță copilului, permițându-i să exploreze și să învețe în propriul său ritm.
- Participarea activă a părinților: Părinții joacă un rol activ în terapia Son-Rise, fiind implicați în interacțiunile și activitățile desfășurate alături de copil, sub îndrumarea terapeuților.
Terapia “Inima-Cap-Mâini” este o formă de terapie care integrează elemente ale terapiei ocupationale, terapiei de joc și a altor abordări terapeutice pentru a ajuta la dezvoltarea abilităților motorii fine și grosiere, a abilităților sociale și a abilităților de comunicare la copiii cu diverse nevoi de dezvoltare. Această terapie este concepută pentru a fi interactivă și plăcută pentru copii, folosind activități precum jocurile, arta și sarcinile practice pentru a promova dezvoltarea abilităților lor. Numele “Inima-Cap-Mâini” sugerează faptul că această terapie implică activități care implică atât aspecte emoționale și sociale (reprezentate de “Inima”), cât și aspecte cognitive și de învățare (reprezentate de “Cap”), precum și activități practice și fizice (reprezentate de “Mâini”). Prin intermediul acestei terapii, terapeuții și părinții lucrează împreună pentru a crea un mediu sigur și susținător în care copiii pot învăța și se pot dezvolta într-un mod adaptat nevoilor și intereselor lor individuale. De exemplu, activitățile pot include jocuri care implică manipularea unor obiecte mici pentru a dezvolta abilitățile motorii fine, activități artistice care promovează exprimarea și creativitatea sau sarcini practice care îi ajută pe copii să învețe să se descurce în viața de zi cu zi. Această formă de terapie se bazează pe ideea că prin abordarea holistică a dezvoltării copilului și prin integrarea activităților plăcute și motivate, copiii pot învăța și pot crește într-un mod mai eficient și mai plin de satisfacții.
Terapia Floortime, cunoscută și sub numele de “Floortime” sau “DIR/Floortime” (Developmental, Individual-differences, Relationship-based), este o formă de terapie dezvoltată de psihologul Stanley Greenspan. Această abordare terapeutică este folosită în special pentru a lucra cu copiii cu tulburări de dezvoltare, cum ar fi autismul sau alte tulburări de spectru autist (TSA), precum și alte tulburări de dezvoltare. Principiile de bază ale terapiei Floortime includ:
- Implicarea părinților și a familiei: Terapia Floortime implică în mod activ părinții sau alte persoane din viața copilului în sesiunile de terapie, concentrându-se pe construirea și consolidarea relației dintre copil și adulți.
- Jocul ca mijloc de comunicare și învățare: Terapia se desfășoară în principal prin intermediul jocului și a interacțiunilor ludice, folosind jocurile preferate ale copilului pentru a stimula comunicarea, creativitatea și dezvoltarea abilităților sociale.
- Alegerea mediului: Terapia Floortime se desfășoară într-un mediu confortabil și familiar pentru copil, de obicei într-o zonă de joacă sau într-un spațiu unde copilul se simte în siguranță și relaxat.
- Urmarirea intereselor copilului: Terapeutul își adaptează interacțiunile în funcție de interesele și preferințele individuale ale copilului, folosind aceste informații pentru a construi și întări legătura cu el.
- Creșterea gradului de interacțiune și a competenței: Terapia își propune să încurajeze progresiv copilul să-și extindă abilitățile de comunicare, de interacțiune socială și de joc, în timp ce îi oferă suportul și îndrumarea necesară pentru a face acest lucru. Terapia Floortime este o abordare relațională și bazată pe dezvoltare, care pune accentul pe construirea unei conexiuni puternice între copil și adulți, în timp ce stimulează dezvoltarea abilităților esențiale pentru interacțiunea socială și adaptarea la mediu. Această terapie este adesea utilizată ca parte a unui plan de intervenție mai cuprinzător pentru copiii cu tulburări de dezvoltare.
Logopedia este o disciplină medicală specializată în evaluarea, diagnosticul și tratamentul tulburărilor de limbaj, vorbire, comunicare și deglutiție. Logopezii, sau terapeuții vorbitorii, lucrează cu o gamă largă de persoane, de la copii la adulți, care au diverse afecțiuni care afectează comunicarea orală și capacitatea de a înghiți. Iată câteva aspecte importante ale logopediei:
- Evaluare: Logopezii efectuează evaluări detaliate ale abilităților de limbaj, vorbire și comunicare ale pacienților pentru a determina natura și severitatea oricăror tulburări.
- Diagnostic: Pe baza evaluărilor, logopezii pun un diagnostic precis al tulburărilor de limbaj și vorbire, identificând cauzele subiacente ale acestora.
- Tratament individualizat: Logopezii dezvoltă planuri de tratament individualizate pentru fiecare pacient, ținând cont de nevoile și obiectivele acestuia. Aceste planuri pot implica o varietate de tehnici și strategii adaptate la vârsta și nivelul de dezvoltare al pacientului.
- Intervenție terapeutică: Terapia logopedică poate include exerciții și activități care vizează îmbunătățirea pronunției, a vocabularului, a înțelegerii limbajului, a abilităților de conversație și a altor aspecte ale comunicării. De asemenea, logopezii pot lucra cu pacienții pentru a îmbunătăți funcția de înghițire și pentru a reduce riscul de aspirație alimentară.
Terapia senzorială este o formă de terapie care vizează gestionarea și integrarea stimulilor senzoriali pentru persoanele care au dificultăți în procesarea sau răspunsul la informațiile primite de la mediul lor înconjurător. Această terapie este adesea utilizată în tratamentul copiilor cu tulburări de procesare senzorială, precum și în cazul altor condiții medicale sau tulburări, cum ar fi tulburările de spectru autist (TSA), tulburările de hiperactivitate și deficit de atenție (ADHD), tulburările de anxietate sau tulburările de dezvoltare. Principalele obiective ale terapiei senzoriale includ:
- Integrarea și modularea senzorială: Ajută persoanele să proceseze și să răspundă adecvat la informațiile senzoriale primite de la mediul lor înconjurător, cum ar fi sunetele, lumina, mirosurile, gusturile și senzațiile tactile.
- Reglarea comportamentului și a stării emoționale: Terapia senzorială poate ajuta la reducerea reacțiilor excesive sau inadecvate la stimuli senzoriali și la promovarea unui comportament și a unei stări emoționale mai regulate și mai echilibrate.
- Îmbunătățirea abilităților motorii și a coordonării: Terapia poate ajuta la dezvoltarea abilităților motorii fine și grosiere, precum și la îmbunătățirea coordonării și a echilibrului prin intermediul activităților fizice și senzoriale.
- Creșterea conștientizării și a abilității de auto-reglare: Terapia senzorială poate spori conștientizarea individului asupra propriilor reacții și nevoi senzoriale și poate încuraja utilizarea unor tehnici de auto-reglare pentru a face față mai eficient stimulilor senzoriali. Metodele utilizate în terapia senzorială pot varia în funcție de nevoile individuale ale pacientului și pot include activități precum stimularea tactilă, exerciții de echilibru și coordonare, jocuri cu apă sau nisip, activități de senzorie și integrare a mișcării, tehnici de relaxare și respirație, precum și utilizarea de echipamente specializate, cum ar fi balansoarele sau mingile de terapie. Terapia senzorială este adesea condusă de terapeuți ocupaționali sau de alți profesioniști specializați în acest domeniu.